Ajuns la birou la ora 8 imi beam cafeaua linistit impreuna cu un coleg si povesteam ca tot romanul ce mai e nou prin sat ( noi stand amandoi la oras), cum e cu nemurirea sufletului, cati km sunt pana la centrul pamantului.

Glumesc. Beam cafeaua si ascultam cum creste iarba. Multe din discutiile de la cafea de dimineata dintre colegi sunt de simple glume care sa ne pregateasca pentru o zi de munca.

Si cum eram noi ocupati cu inviorarea sufletului intra pe usa 3 americani, veniti sa puna in functiune o semanatoare. Saluta si, in nici un minut de cand sosisera, se apuca de treaba. Fara cafea si fara alte discutii.

Am ramas uimiti. Astia nu aveau nici un ritual inainte sa se apuce de treaba? Un coleg se intreaba cu voce tare: “ Bai frate, americanii astia nu sunt oameni?”.

In spirit de gluma ma duc la ei si-i intreb. Le povestesc ca noi romanii minim 30 minute inainte de a ne apuca de treaba ne pregatim “ sufleteste”.

Unul mai vorbaret imi raspunde : “ 30 de minute? Pai asta-i jumatate de ora. Intr-o zi de munca jumatate de ora ne ia noua sa strangem sculele. Nu as vrea sa stau peste program sa strang sculele, asa ca mai bine incep mai devreme.”

Ma intorc spre colegul cu intrebarea si ii spun: “ I-am intrebat eu si am un raspuns!

Sunt roboti da-i in masa. La 12 nu mananca, beau cate 300 de grame de ulei de motor”.

A doua zi, ce sa vezi, la 8 toti sarisem peste ritual si eram deja pusi pe treaba. Si la 12 nici unul dintre noi nu a baut cele 300 de grame de ulei de motor.