Ora 7. Ajung la un interviu pentru vanzari in fmcg. Beau o cafea cu un alt candidat, povestim cum e cu munca asta si ne minunam ca ne-au sunat si ne-au chemat la interviu la aceeasi ora. Intr-un final ne cheama pe amandoi.

Era un interviu la dublu, mai degraba o discutie intre un director de vanzari local, unul pe tara si 2 copii care tinteau sa devina “ albinutze”.

Si ce-ati mai lucrat, de ce ati plecat, cam ce ganduri aveti.. intrebari clasice de altfel la interviu.

La un moment dat directorul pe tara se uita la colegul meu si, vazandu-l ca este mai slab de inger, ii cere sa-l injure.

Da, sa-l jnjure. Nu-mi venea sa cred. Puteam sa-l ajut, ca stiam si eu cateva..

Colegul se face mic in scaun..se uita lung la dansul si spune..”nu pot”.

Directorul insista.. “ ba, daca nu ai coaie sa ma injuri pe mine, cum te descurci tu cu un client care nu vrea sa plateasca factura”.

Am ramas blocat, cum adica sa injuram clientii.? Am tacut, asteptam randul crezand ca ma pune si pe mine, ba chiar ma gandeam cat de soft sa fiu.

Colegul, incoltit, il trimite pe director la origini.

Dintr-o data s-a facut lumina. “ Bravo” , zice directorul. Asa trebuie sa pleci in fiecare dimineata pe teren. Pana ajungi tu la client, o sa-ti treaca, dar tre sa te mobilizezi inca de la inceputul zilei pentru ca a fi vanzator nu inseamna numai sa vinzi, ci sa si incasezi.

Am fost amandoi acceptati, am fost chiar colegi de echipa.

Insa interviul m-a marcat. Mobilizarea la inceputul zilei este intradevar ce-a mai importanta.

Si un sfat pentru posteritate : “ Daca vreodata un director iti cere sa-l injuri..nu-l ierta, ca sigur il vei injura pe parcursul jobului si asta poate fi singura sansa cand poti injura in fata si sa scapi netaxat.”